Shalom, Israel !

Piesa Shlaom, Israel! a Claudiei Motea, propune o poveste de iubire dintre un evreu mozaic si o tanara crestina, folosita ca pretext pentru a evoca tragedia Pogromului din Iasiul anului 1941. O suita foarte dinamica de franturi de replici si de ganduri surprinde groaza victimelor si neputinta lor de a intelege ca asa ceva chiar se poate intampla. Piesei propriu-zise i se adauga marturii ale lui Iancu Zuckerman (supravietuitor al teribilelor evenimente), ganduri ale mai multor reprezentanti ai comunitatilor evreiesti din diverse orase ale tarii si aprecieri ale unor personalitati referitoare la portretul artistic al Claudiei Motea. Este inclusa si o serie de micropoeme, prin care autoarea incearca sa transmita emotii foarte greu de pus in cuvinte. Volumul are scopul declarat de a pastra vie amintirea unor atrocitati comise sub ochii unui continent pasiv, amintire care trebuie sa impiedice repetarea unor astfel de lucruri. Caci „opusul iubirii nu este ura, ci indiferenta” (Elie Wiesel).